Asociația Culturală a fost înființată în anul 2018 cu scopul de a dezvălui trecutul istoric al localității Igriș și a o face accesibilă publicului larg.
 
Misiunea principală este identificarea prin mijloace arheologice a mormintelor regale aparținând lui Andrei II și soției acestuia, Iolanda de Courtenay și a mănăstirii cisterciene în care a fost așezat trupurile cuplului regal la odihnă, toate descoperirile arheologice urmând să fie prelucrate în mod profesional și vor fi făcute publice.
 
Asociația dorește să creeze la Igriș o bază de cercetare, acesta având rolul de a asigura infrastructura pentru cercetările arheologice desfășurate de-alungul mai multor ani. Proiectul de cercetare asigură atât pentru studenții de profil din România cât și pentru cei străini posibilitatea lucrului în echipă și punerea în aplicare a celor mai noi tehnici de cercetare arheologică. Ruinele mănăstirii medievale timpurii se dorește a fi puse în valoare în cadrul unui parc arheologic și a unei expoziții amplasate la fața locului.
 
Descoperirile arheologice joacă un rol important în încercarea de a face cunoscută publicului larg un capitol de istorie glorioasă, însă pe nedrept uitată.
 
Membri Asociației Culturale Jolanta:
 
Bánffy Farkas György – președinte
Molnár András – vice-președinte
Major Balázs – secretar
Vágner Zsolt – membru

Președinte al Asociației Culturale Iolanda, Bánffy Farkas György este ca profesie inginer de transporturi și inginer silvic. A urmat cursurile universitare în cadrul Facultății de Ingineria Transporturilor a Universității Politehnice din Budapesta. În prezent trăiește în Transilvania, la Ciuguzel, unde se ocupă de problemele legate de retrocedările posesiunilor familiei sale. Se mai ocupă de dezvoltare imobiliară, administrarea pădurilor și protejarea monumentelor. În calitate de președinte a Asociației are rolul de a coordona și de a asigura bunul mers al lucrărilor propuse la Igriș.

dr. Daniela Tănase, arheolog – epoca medievală timpurie. Lucrează în calitate de arheolog și muzeograf în cadrul Muzeului Național al Banatului Timișoara. A studiat istoria la Universitatea București și a obținut titlul de doctor la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” al Academiei Române din București, sub coordonarea domnului dr. Radu Harhoiu. Aria de cercetare este antichitatea târzie și evul mediu timpuriu, prezintă interes pentru cercetarea arheologică a așezărilor și necropolelor din a doua jumătate a mileniului I p. Chr., cu privire specială asupra activităților de prelucrare a metalelor în secolele VI-VII. Un alt domeniu de mare interes este cercetarea arheologică a bisericilor și mănăstirilor din epoca arpadiană de pe valea Mureșului Inferior.
A publicat studii și cărți despre antichitatea târzie și evul mediu, a editat cărți despre începuturile arheologiei în Banat și despre istoria artei medievale prin publicarea manuscriselor lui Gyula Kisléghi Nagy și Suzana Moré Heitel. A participat la cercetări pe numeroase șantiere arheologice între care: Cenad-Cetatea Morisena, Alba Iulia-Catedrala Sf. Mihail și Palatul Episcopal, Șimleul Silvaniei-Castelul Bathory, Sibiu-Piața Huet, Timișoara-Castelul Huniade, Timișoara-Centrul Istoric, Timișoara-Freidorf, Dumbrăvița-șoseaua de centură a Timișoarei, Autostrada Lugoj-Deva.
În cadrul programului de cercetare a mănăstirii Egres este responsabil științific și coordonator al echipei de cercetare româno-maghiare, conduce săpăturile arheologice și răspunde direct de întreaga activitate de cercetare de pe șantier, de conservarea primară a ruinelor, de coordonarea activității de restaurare a materialelor arheologice și de publicarea rezultatelor cercetărilor arheologice.

Bertók Gábor, arheolog și cadru universitar. Și-a terminat studiile gimnaziale și medii la Pécs (Ungaria), iar studiile superioare le-a urmat în cadrul Universității Janus Pannonius din același oraș, primind diploma de istoric în anul 2005, având ca specalizare arheologia epocii romane. Studiile doctorale și le-a efectuat în cadrul Școlii Doctorale de Arheologie a Universității Eötvös Loránd de la Budapesta, primind titlul de doctor în anul 2010. Începând cu anul 2005 a devenit angajatul Muzeului Janus Pannonius din Pécs ca muzeograf principal. Din 2013 predă cursurile de localizare a siturilor arheologice, topografie și arheologia epocii romane în cadrul Institutului de Arheologie a Universității Catolice Pázmány Péter. Pe lângă activitatea științifică desfășurată în cadrul Muzeului Janus Pannonius, el a fost coordonatorul din partea echipei maghiare a două mari proiecte ale Uniunii Europene. A mai participat la numeroase săpături arheologice din Ungaria, dar și în proiecte de cercetare arheologică neinvazivă din străinătate (Siria, Irak, Italia, România).
Rolul în cadrul acestui proiect este analiza spațială a sitului.

Dan Culic, arheolog Specialist în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Sălaj. Studiile în domeniul istoriei le-a efectuat în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, fiind în prezent în stadiul de finalizare a tezei de doctorat în domeniul arheologiei satului medieval. A participat la cercetarea arheologică a numeroase obiective medievale din județul Sălaj (Coșeiu – Biserica reformată, Șimleul Silvaniei – Cetatea Báthory, Crasna – Biserica reformată, Cheud – Cetatea Pintii, Cehu Silvaniei – Biserica reformată) și Satu Mare (Ardud – Cetatea Károlyi).
Este membru în colectivul de cercetare arheologică a Mănăstirii Egres.

Czuppon Tamás, arheolog-muzeograf. Cursurile de specialitate le-a urmat în cadrul Institutului de Arheologie a Facultății de Istorie, Universitatea Eötvös Lóránd din Budapesta, specializându-se pe epoca migrațiilor și preistorie. În prezent este doctorand, și angajat ca arheolog- muzeograf la Muzeul Hanság din Mosonmagyaróvár. Principala sa preocupare o reprezintă obiceiurile de înmormintare de-alungul diferitelor perioade istorice. În cadrul proiectului de cercetare arheologică de la Igriș participă în rolul de conducător al echipei maghiare.

Kopeczny Zsuzsanna, arheolog medievist. Lucrează în calitate de arheolog în cadrul Muzeului Național al Banatului Timișoara. Și-a terminat studiile de specialitate la Cluj și Timișoara, iar școala doctorală a absolvit-o în cadrul Universității József Attila din Szeged. Aria de cercetare este Evul Mediu clasic și târziu, cu un interes special pentru cercetarea istorică și arheologică a reședințelor nobiliare și fortificații, care este și subiectul tezei de doctorat aflată în curs de elaborare.
Una dintre principalele proiecte de cercetare este cercetarea arheologică a Castelului Huniade din Timișoara, a participat la săpăturile arheologice a mănăstirilor de la Pâncota și Frumușeni –Bizere și a bisericii medievale de la Tauț. O parte a lucrărilor publicate reprezintă studii ale unor categorii de artefacte medievale: cahle, veselă de masă, cuțite, pipe de lut, obiecte de cupru. A mai scris studii privind fortificațiile și reședințele nobiliare medievale de pe teritoriul actual al Banatului.
În cadrul programului de cercetare a mănăstirii Egreș se ocupă de problematicile legate perioada târzie de funcționare a ansamblului.

Langó Péter, arheolog. Studiile medii le-a urmat la Jászberény, iar studiile superioare le-a efectuat la Budapesta, unde și-a obținut și diploma de doctor, având ca subiect de cercetare Relațiile sud-est-europene ale artefactelor arheologice din Bazinul Carpatic datate în secolul X. Lucrează în cadrul Institutului de Arheologie a Centrului de Cercetare Istorică din cadrul Academiei Maghiare și susține cursuri la Institutul de Arheologie a Universității Catolice Pázmány Péter.
Rolul său în cadrul proiectului de cercetare este coordonarea echipei maghiare și pregătirea infrastructurii, colaborează în organizarea de șantier, asigură studiul descoperirilor arheologice care se încadrează în aria sa de specializare.

Lóki Róbert, arheolog, cu studiile de istorie efectuate la Pécs, având ca specializare arheologia romană provincială. Activitatea sa profesionalăa debutat în cadrul cercetărilor arheologive preventive ale șantierului de construcție a tronsonului de autostradă din județul Baranya, fiind apoi cooptat printre membri proiectului de cercetare a Limes-ului Danubian, desfășurat între 2008-2011, având ca rol realizarea documentației pentru includerea în Patrimoniul Mondial Unesco a tronsonului de pe teritoriul Ungariei a limesului Roman. Începând cu anul 2015 a devenit membrul Laboratorului de Informatică Spațială Arheologică a Universității Catolice Pázmány Péter, în cadrul căruia alături de efectuarea măsurătorilor neinvazive a siturilor arheologice asigură prelucrarea datelor și analiza spațială pentru proiectele universității.

Major Balázs, arheolog, istoric orientalist și secretarul Asociației Culturale Jolanda. Studiile superioare le-a urmat în cadrul Universității Eötvös Lóránd, specializarea arheologie, istorie și orientalistică, fiind în paralel și student în cadrul Universității din Damasc. Titlul de doctor l-a obținut în cadrul Universității Cardiff din Marea-Britanie, având ca subiect de cercetare Rețeaua de așezări medievale de pe coasta siriană. Începând cu anul 2000 desfășoară o activitate intensă în Orientul Apropiat, cu deosebire în Siria, Libanon și Irak. Din anul 2000 a devenit și cadru universitar a Facultății de Arabistică, Universitatea Catolică Pázmány Péter. Începând cu anul 2012 a devenit conducătorul Facultății de Arheologie, din 2017 este conducătorul Institutului de Arheologie și a fost numit prodecanul în probleme externe a Facultății de Istorie și Studii Sociale a aceleiași universități. În anul 2000 a înființat Misiunea Arheologică Siriano-Maghiară a cărei activitate este în continuă desfășurare cu proiecte implicând cetățile cruciaților cu renume mondial Margat și Crac des Chevaliers. A inițiat în 2013, din partea maghiară, proiectul de cercetare arheologică a mănăstirii cisterciene de la Igriș care a servit ca loc de veci pentru regele Ungariei, Andrei II. Principalul său domeniu de cercetare este arhitectura militară medievală europeană și din Orientul Apropiat, precum și rețelele de așezări antice târzii și medievale.

Vice-președintele Asociației Culturale Jolanda, jurist și membru al Baroului Avocaților din județul Timiș. Rolul său este asigurarea documentațiilor juridice și administrative legate de activitatea asociației la Igriș.

Mureșan Ana-Maria Georgiana, restaurator de metale. Lucrează în calitate de restaurator de metale în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, București.
Și-a terminat studiile de specialitate în București și deține atestatul de expert restaurator de metale.
În cadrul programului de cercetare al Mănăstirii Igris se ocupă de restaurarea obiectelor arheologice din metal.

Rácz Tibor Ákos, arheolog, studiile de specialitate efectuându-le între 1996-2001 în cadrul Universității Eötvös Loránd, fiind interesat de relația dintre organizarea comitatensă sud-transilvană și scaunele secuiești în Evul Mediu. Începând cu 2001 colaborează cu muzeele din județul Pest în cadrul Centrului Muzeal Ferenczy. Din 2003 a condus peste 60 de șantiere pe teritoriul județului Pest. În cadrul cercetărilor arheologice efectuate pe traseul autostrăzii M0 a fost responsabil al dezvelirii li prelucrării științifice a siturilor medievale timpurii. Între 2007-2010 a cercetat așezarea medievală Dabas întinsă pe o suprafață de peste un hectar, dar și zonele limitrofe ale satului și biserica cu cimitirul din jurul ei. A efectuat cercetări arheologice în perioada 2008-2012 în centrul istoric al orașului Vác. A analizat materialele rezultate din săpăturile sistematice efectuate pe teritoriul reședinței episcopale medievale din Vác în cadrul mai multor studii științifice. Începând cu 2010 se preocupă de integrarea amatorilor de detectoare de metale în protecția patromoniului și de inițierea programului de topografie arheologică a Centrului Muzeal Ferenczy. A organizat și condus mai multe săpături arheologice sistematice ale unor necropole aparținând triburilor maghiare descălecătoare în sudul județului Pest.

Rétfalvi Teofil, arheolog, cu studii superioare de medicină efectuate între 2002-2010 în cadrul Facultății de Medicină Generală a Universității Semmelweis, devenind din 2005 student al Institutului de Areologie din cadrul Universității Catolice Pázmány Péter. În această perioadă a participat la organizarea și montarea unor expoziții. Începând cu 2016 a participat în mai multe misiuni din străinătate (Irak, Siria, Italia), dar și la săpături din Ungaria. Se ocupă cu modelarea 3D fotogrametrice, cu cercetările de teren neintruzive și cu antropologia fizică. În cadrul proiectului de cercetare de la Igriș contribuie cu realizarea documentației 3D, cu măsurătorile topografice și cu prelucrarea datelor de analiză spațială

Sándor Cecília, etnograf-antropolog, consultant în comunicare. Și-a terminat studiile de etnografie în cadrul Universității Babeş-Bolyai, Departamentul de Etnografie și Antropologie maghiară. Studiile în comunicare le-a urmat la secția de Comunicare și Relații Publice a Universității Sapientia. În prezent este doctorand la Școala doctorală de Comunicare Socială a Universității Corvinus din Budapesta și este președintele Departamentului de Comunicare și Științele Media a Uniunii Naționale a Doctoranzilor. Domeniul de cercetare este relația dintre marketing-ul etnic și consumul etnic, dezvoltarea națională și identitatea etnico-regională, cu interes deosebit pentru Ținutul Secuiesc. A participat la mai multe proiecte de succes naționale și internaționale, printre care se numără proiectul de dezvoltare instituțională pentru asigurarea specializării inteligente EFOP TalkLab, realizarea bazei de date a patrimoniului cultural a localității Sânsimion și a localităților înfrățite, inventarierea patrimoniului natural și cultural al județului Sălaj. Rolul ei în cadrul proiectului este acela de consultant în probleme de comunicare și marketing.

Dr. Takács Miklós, arheolog, doctor al Academiei Științifice Maghiare, titlu academic obținut în anul 2014, având ca subiect de cercetare arheologia medievală în spațiul nord-balcanic, metodologia aplicată fiind cea a analizei paralele și comparative. Începând cu anul 1992 a devenit cercetător principal în cadrul Institutului de Arheologie a Centrului de Cercetare Istorică a Academiei Maghiare. Din 2015 este profesor docent al Institutului de Științe Istorice din cadrul Universității Catolice Pázmány Péter. Printre preocupările majore se numără arheologia așezărilor medievale timpurii, istoria habitatului medieval din sudul Bazinului Carpatic, precum și arhitectura ecleziastică medievală. În cadrul proiectului are rolul de a participa la coordonarea lucrărilor de cercetare deopotrivă în teren și a artefactelor descoperite.

Vágner Zsolt, membru al Asociației Culturale Jolanda, arheolog. Studiile superioare le-a urmat în cadrul Facultății de Istorie a Universității Eötvös Lóránd din Budapesta, secția de arheologie. Studiile doctorale le-a efectuat în cadrul Școlii Doctorale de Științe Istorice a Universității Catolice Pázmány Péter. Începând cu 2003 a participat ca arheolog independent la realizarea planurilor urbanistice a aproximativ o sută de localități și a coordonat mai multe săpături arheologice. Începând din 2014 a devenit cadru didactic universitar, predând arheologie și protecția patrimoniului în cadrul secției de arheologie a Universității Catolice Pázmány Péter, inițial în cadrul programului de predare în limba maghiară, apoi și în cea de limba engleză. Din 2005 a devenit membru al misiunii arheologice siriano-maghiare, desfășurându-si activitatea în cadrul lucrărilor din cetatea Margat și Crac de Chevaliers. Alături de acestea a condus cercetarea arheologică a patru biserici medievale din Libanon.

Dr. Vass Lóránt, arheolog, doctor în istorie cu specializarea în arheologia epocii romane, având interes deosebit pentru artefactele antice de os, arheologia romană provincială, arheologia provinciilor Dacia și Pannonia. Și-a terminat studiile în anul 2006 la Cluj-Napoca, în cadrul Universității Babeș-Bolyai, secția de istorie-arheologie, unde și-a obținut și titlul de doctor în 2013. A participat în mai multe proiecte internaționale. A lucrat în calitate de asistent de cercetare în cadrul Universității Babeș-Bolyai, a colaborat cu Muzeul Județean Mureș. Între 2015-2017 a lucrat ca arheolog la Muzeul Aquincum din Budapesta. Începând cu 2017 a devenit lector universitar la Institutul de Arheologie a Universității Catolice Pázmány Péter. A participat ca membru sau responsabil științific la mai multe șantiere arheologice din țară și străinătate: Porolissum-Moigrad, Apulum – Alba Iulia, Călugăreni, Carnuntum – Austria, Butrint-Albania, Eddeh-Jbeil – Libanon; Aquincum – Budapest, Pilismarót etc. La Igriș colaborează în calitate de coordonator responsabil al echipei maghiare.

Dr. Virgil Apostol, arhitect, își desfășoară activitatea de cercetare la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, sectorul Arhitectură. Titlul de doctor l-a obținut în domeniul științelor istoriei.
În paralel cu cercetările de arhitectură ale monumentelor antice și medievale din cadrul unor șantiere arheologice a realizat în calitate de arhitect restaurator proiecte de conservare-restaurare și punere în valoare ale unor monumente arheologice, medievale sau de epocă modernă (Callatis – Basilica siriană, Colțul de nord-vest, Morminte hypogee; Tomis – Mormântul pictat hypogeu; Timișoara – Donjon Castel Huniade; Castelul Bran – zona de acces; Biserica Sf. Mihail și Gavriil, Geogel, jud. Alba).
Membru fondator al Asociației ARA – „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, membru al ICOMOS România, membru al Ordinului Arhitecţilor din România, membru în Registrul Urbaniştilor din România, specialist atestat de Ministerul Culturii şi Identității Naționale.
În cadrul programului de cercetare a mănăstirii Egreș se ocupă de cercetarea de arhitectură a structurilor construite și materialului arhitectural relevate de cercetarea arheologică.