II. ANDRÁS
Apogeul mănăstirii
În timpul domniei lui Andrei al II-lea, fiul regelui Béla al III-lea, mănăstirea a cunoscut perioada sa de înflorire maximă.
În timpul domniei lui Andrei al II-lea, fiul regelui Béla al III-lea, mănăstirea a cunoscut perioada sa de înflorire maximă. Acest lucru s-a datorat faptului că cea de-a doua soție a lui Andrei al II-lea, Yolanda de Courtenay, păstra o legătură directă cu Pontigny, abația-mamă a mănăstirii de la Egres, care servea ca loc de veci pentru familia de Courtenay. Probabil prin mijlocirea Yolandei a ajuns Andrei al II-lea să se apropie de comunitatea cisterciană de la Egres și să îi ofere, începând cu 1224, bogate donații regale. Fără dubiu,pe parcursul ultimului deceniu al vieții lor, cuplul regal a acordat mănăstirii Egres o atenție deosebită, așa cum s-a întâmplat și în cazul părinților Yolandei vizavi de Pontigny. În anul 1233 regina defunctă a fost înmormântată tocmai în îndepărtata mănăstire Egres.
Yolanda de Courtenay, păstra o legătură directă cu Pontigny
În ultimul an de viață al regelui Andrei al II-lea, papa Grigore al IX-lea a întărit din nou privilegiul regal acordat mănăstirii Egres, precum și schimbul de posesiuni dintre rege și mănăstire. Donații au fost făcute de rege și în vederea oficierii slujbelor pentru nemurirea sufletului cuplului regal. Regele a acordat un rol important comunității religioase monastice de la Egres și în cadrul politicii sale de creștinare a cumanilor. Din ceea ce se poate deduce din izvoarele documentare, se pare că și regele însuși a fost înhumat în biserica mănăstirii de la Egres.
Se pare că și regele însuși a fost înhumat în biserica mănăstirii de la Egres.